SiPearl

Supercalculatorul Exascale va rula pe ARM în loc de x86

Unul dintre cele mai puternice supercalculatoare din lume va fi în curând online în Europa, dar nu doar viteza brută va face ca supercalculatorul Jupiter să fie special.

Spre deosebire de cea mai mare partea a listei Top 500, sistemul Exascale Jupiter se va baza pe nuclee ARM în loc de componente x86. Intel și AMD vor fi probabil dezamăgiți, dar Nvidia va primi o parte din acțiunea Jupiter.

Supercalculatoarele Exascale sunt mașini capabile să efectueze calcule la o viteză de un exaflop sau mai mare. Un FLOP (operații cu firgulă variabilă pe secundă) este metoda convenită în mod obișnuit pentru clasificarea vitezelor supercalculatoarelor.

În cea mai recentă revizuire a listei Top 500, toate cele mai puternice supercalculatoare din lume funcționează la unul sau mai mulți petaflopi. Un exaflop este de 1000 de petaflopi (sau 10^18 flops), dar numai câteva sisteme au reușit vreodată să atingă o astfel de viteză.

Jupiter este un proiect al European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), care colaborează cu firmele de calcul Eviden și ParTec pentru asamblarea mașini.

Primul calculator Exascale din Europa va fi instalat la Centrul de Ssupercalculatoare Jülich din München, iar asamblarea ar putea începe chiar la începutul anului 2024.

EuroHPC a optat pentru procesorul Rhea de la SiPearl, care este bazat pe o arhitectură ARM. Majoritatea primelor 10 supercalculatoare din lume folosesc cipuri x86, iar doar unul dintre ele funcționează pe ARM.

În timp ce modelele ARM au fost inițial populare în dipozitivele mobile, nucleele compacte și eficiente au găsit utilizare în sisteme mai puternice. Apple a finalizat recent trecerea tuturor calculatoarelor sale de birou și laptop-urilor pe platforma ARM, iar Qualcomm are pe foaie de parcurs noi cipuri de clasă desktop.

Supercomputerul JUWELS
Supercomputerul JUWELS este cel mai rapid din cadrul Centrului de Supercalculatoare Jülich.

Rhea se bazează pe designe-ul procesorului Neoverse V1 de la ARM, care a fost dezvoltat special pentru aplicații de calcul de înaltă performanță cu 72 de nuclee.

Acesta suportă memoria HBM2e cu lățime de bandă mare, precum și DDR5, iar memoria cache ajunge la o capacitate impresionantă de 160 MB.

Intel și-a intensificat recent eforturile în Europa, lansând o unitate de producție majoră în Germania. În ciuda discuțiilor purtate de CEO-ul Pat Gelsinger cu oficialii Uniunii Europene pentru a asigura mai multe afaceri pentru Intel, producătorul de cipuri a fost exclus din proiect.

Nvidia este celălalt mare câștigător al proiectului Jupiter. Sistemul va dispune de modulul Booster de la Nvidia, care include GPU și interconexiuni Mellanox cu lățime de bandă foarte mare.

Grupul nu a anunțat ce cipuri Nvidia vor fi în Jupiter, dar H100 de generație actuală pare un pariu sigur. Acesta pune în umbră mai vechiul A100, iar Nvidia nu a anunțat încă un succesor pentru H100, care a debutat în 2022.

Când va fi finalizat, Jupiter va fi aproape de vârful listei de supercalculatoare. Liderul actual este Frontier, un sistem de la Oak Ridge National Laboratory din SUA. Acest sistem bazat pe AMD este capabil de 1,1 exaflops.

ThinkRoot99

Numele meu este Cristian Moldovan și sunt utilizator de Linux de peste 10 ani.Am făcut parte din mai multe echipe open source din România: Fundația Ceata, Linux Mint România, Rogentos Linux Group. Între 2014 și 2018 am fost propietarul și editorul site-ului de știri despre linux, gnulinux.ro și actual proprietar al rootlinux.ro

View all posts by ThinkRoot99 →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *