🌀
Debian
Stabilitate, comunitate uriașă; baza pentru multe alte distribuții.
Era UNIX
UNIX, creat la Bell Labs la sfârșitul anilor ’60, a introdus idei simple și puternice: „totul e un fișier”, procese mici ce colaborează prin pipes, design modular și portabilitate.
- sistem de fișiere ierarhic, permisiuni, procese, shell;
- unelte mici ce pot fi combinate:
grep,sed,awk,make; - portare pe multe arhitecturi → popular în mediul academic.
„UNIX este foarte simplu, dar este nevoie de un geniu pentru a-i înțelege simplitatea.”
Proiectul GNU
În 1983, Richard Stallman pornește GNU pentru un sistem liber, compatibil UNIX. Apar GPL și ideea de copyleft, plus unelte esențiale (GCC, Emacs, Bash, coreutils).
| Licență | Tip | Caracteristici |
|---|---|---|
| GPLv3 | Copyleft puternic | Derivațiile rămân GPL; protecții anti-tivoizare. |
| LGPL | Copyleft slab | Pentru biblioteci; legare cu software proprietar permisă. |
| MIT/BSD | Permisivă | Puține restricții; compatibilă aproape cu orice. |
| Apache-2.0 | Permisivă | Grant de patente + protecție la „patent retaliation”. |
Ce este Linux?
Linux este numele kernel-ului, adică nucleul sistemului de operare: gestionează procesele, memoria, driverele și comunică cu hardware-ul. Un sistem utilizabil mai are nevoie de utilitare, biblioteci, shell, eventual interfață grafică.
De aceea multe distribuții combină kernel-ul Linux cu uneltele GNU. Vei vedea denumirea GNU/Linux pentru a sublinia această combinație.
- Kernel – Linux (Torvalds & comunitatea)
- Utilitare – GNU (FSF & comunitatea)
- Interfață – shell (Bash/Zsh) sau desktop (GNOME/KDE)
Nașterea Linux
În 1991, Linus Torvalds publică un kernel hobby. Comunitatea contribuie rapid; Git accelerează colaborarea; astăzi Linux rulează de la micro-dispozitive la supercomputere.
1991
Anunț pe comp.os.minix
„Doar un hobby, nu va fi mare și profesional ca GNU.”
1992
Licența devine GPL
Kernel-ul Linux se distribuie sub GPL — compatibil cu uneltele GNU.
2005
Git
Torvalds creează Git; modelul „bazar” explodează.
2010+
Cloud & Mobile
Containere, orchestrare, Android — Linux devine infrastructură globală.
GNU/Linux
„Linux” este kernel-ul; instrumentele și bibliotecile GNU completează sistemul. Împreună formează o platformă completă, liberă și portabilă.
| Componentă | Exemple | Rol |
|---|---|---|
| Kernel | Linux | Gestionarea resurselor, drivere, procese |
| Utilitare | coreutils, findutils, grep, tar | Unelte de bază |
| Toolchain | GCC/Clang, binutils, make | Compilare |
| Biblioteci | glibc, OpenSSL, libstdc++ | Funcții comune |
| Shell | Bash, Zsh, Fish | Interfață CLI |
| Grafic | Wayland/X11, Mesa, PipeWire | Stack multimedia și grafic |
Arhitectura unui Sistem GNU/Linux
| Strat | Exemple | Rol |
|---|---|---|
| Aplicații | Firefox, LibreOffice, Steam | Programe pentru utilizator |
| Mediu desktop | GNOME, KDE Plasma, Xfce | Interfață grafică (Wayland/X11) |
| Utilitare / shell | Bash, Zsh, coreutils | Linia de comandă, unelte sistem |
| Biblioteci | glibc, Qt, GTK | Funcții comune pentru aplicații |
| Init / servicii | systemd, OpenRC, runit | Pornește servicii, journaling, loguri |
| Kernel | Linux | Procese, memorie, drivere, securitate |
Ierarhia Sistemului de Fișiere
| Director | Conținut | Observații |
|---|---|---|
/ | rădăcina | de aici pornește totul |
/bin | unelte de bază | ls, cp, cat |
/etc | configurații | fără executabile |
/home | dosarele utilizatorilor | date personale |
/usr | software de utilizator | bin, lib, share |
/var | date schimbătoare | loguri, cache |
/tmp | temporare | curățate periodic |
/dev | dispozitive | fișiere dispozitiv |
/proc, /sys | pseudo-sisteme | info kernel, runtime |
Manageri de Pachete & Formate
Distribuțiile folosesc sisteme diferite de gestionare a software-ului; ideea e aceeași: depozite semnate, actualizări curate, dependențe rezolvate.
| Distribuție | Manager | Comenzi uzuale |
|---|---|---|
| Debian/Ubuntu | APT (dpkg) | sudo apt update, sudo apt install nume |
| Fedora/RHEL | DNF (rpm) | sudo dnf install nume |
| Arch | pacman | sudo pacman -S nume |
| openSUSE | zypper | sudo zypper in nume |
| Universale | Flatpak / Snap / AppImage | containerizare per-aplicație |
Medii Desktop & Manageri de Ferestre
- GNOME – minimal, integrat, Wayland by default.
- KDE Plasma – foarte configurabil, aplicații bogate.
- Xfce / LXQt – ușoare, pentru sisteme modeste.
- Tiling WM (i3, Sway, bspwm) – orientate pe tastatură.
Wayland înlocuiește treptat X11 pentru un model grafic mai simplu și mai sigur.
Securitate pe GNU/Linux
- Model multi-utilizator: procesele rulează cu drepturile userului;
sudodoar când e necesar. - Permisiuni:
rwxpe fișiere & directoare (proprietar, grup, ceilalți). - MAC (control acces obligatoriu): SELinux / AppArmor izolează aplicațiile.
- Sandbox & containere: Flatpak, Snap, LXC, Docker.
- Actualizări semnate din depozite oficiale.
Servere, Cloud & Containere
- Majoritatea serverelor web rulează Linux (Apache/Nginx, Node, PHP-FPM etc.).
- Docker & Podman – containere OCI; Kubernetes – orchestrare.
- Init system (systemd): servicii, loguri (
journalctl), unit files. - Instrumente devops: Ansible, Terraform, CI/CD, observabilitate (Prometheus, Grafana).
Licențe: Software Liber vs. Open-Source
„Software liber” (FSF) accentuează libertățile utilizatorului; „open-source” (OSI) accentuează modelul de dezvoltare și calitatea tehnică. În practică, proiectele folosesc adesea aceleași licențe.
| Familie | Licențe | Caracteristici |
|---|---|---|
| Copyleft | GPLv2/v3, AGPL, LGPL | Derivațiile trebuie publicate sub aceeași licență (protejarea „libertății”). |
| Permisive | MIT, BSD, Apache-2.0 | Puține restricții; permite integrare în software proprietar. |
Distribuții
Diferă prin managerul de pachete, ritmul de actualizare și filozofie, dar se bazează pe același kernel și aceleași standarde.
🎩
Fedora
Tehnologii noi, GNOME by default, upstream-first.
🏹
Arch
Rolling release, simplitate, documentație excelentă (Arch Wiki).
🟠
Ubuntu
Focus pe utilizator, ecosistem bogat, derivat din Debian.
Cum Testezi sau Instalezi Linux
- Live USB: pornești fără instalare, testezi hardware-ul.
- Mașină virtuală: VirtualBox/VMware/QEMU – ideal pentru explorare.
- WSL (Windows): distribuții în subsistem, doar CLI.
- Dual-boot: instalează alături de Windows/macOS; backup înainte!
Tip: începe cu Ubuntu, Linux Mint sau Fedora Workstation; apoi experimentează.
Cum Contribui la Open-Source
- Găsește un proiect: citește
README,CONTRIBUTING,LICENSE. - Deschide un issue clar sau lucrează la un „good first issue”.
- Fă fork, creează branch, adaugă teste, scrie commit-uri descriptive.
- Deschide Pull Request; răspunde la feedback; păstrează tonul respectuos.
Personalități
- Richard Stallman — inițiatorul GNU și GPL; a definit ideea de software liber.
- Linus Torvalds — autorul kernel-ului Linux; a creat Git.
- Eric S. Raymond — a popularizat modelul „catedrală vs. bazar”.
Întrebări Frecvente
Linux e dificil?
Depinde de distribuție. Ubuntu/Fedora/Linux Mint sunt prietenoase; Arch/Gentoo cer mai multă configurare manuală.
Pot rula aplicații Windows?
Da, unele prin Wine/Proton (gaming), altele în VM/remote. Recomandă alternative native când există.
Este Linux mai sigur?
Modelul multi-user, depozitele semnate și instrumentele MAC (SELinux/AppArmor) ajută; bunele practici rămân esențiale.
Ce distribuție aleg?
Începători: Ubuntu, Linux Mint, Fedora Workstation. Pentru control total: Arch, Debian, openSUSE Tumbleweed.
Glosar
- Kernel — nucleul sistemului de operare.
- Shell — interfața în linie de comandă (Bash, Zsh).
- Repo — depozit de pachete software.
- Copyleft — obligația ca derivatele să rămână libere (GPL).
- Wayland — protocol modern pentru grafică, succesorul X11.
Impactul Global
90%+
din supercomputere rulează Linux
70%+
din serverele web folosesc Linux
2.5B+
dispozitive Android pe kernel Linux
#1
platformă dominantă în cloud & containere
Estimări publice; valorile pot varia în timp.